Dinamo București a realizat o performanță remarcabilă în acest sezon al Ligii Campionilor, dar putea să-și depășească limitele, printr-o calificare în optimile de finală, dacă ar fi reușit să gestioneze mai bine momentele favorabile înregistrate în timpul „dublei” cu Sporting Lisabona. Campioana României a avut șanse bune în acest sens. A condus cu trei goluri pe parcursul primei manșe, dar mai ales a avut avantaj de patru goluri în partida retur și un public fenomenal în spate. Anumite decizii, poate lipsa de experiență în principal au „trădat-o” însă la capătul celor 120 de minute de joc.
În partida retur, Dinamo a făcut o primă repriză fabuloasă, reușind să o termine în avantaj cu patru goluri (15-11). Portarul Heidaridad a avut șase intervenții de unu la unu, iar o altă minge trimisă de Sporting de la 7 metri a lovit bara. Publicul a pus o presiune fantastică pe adversar, astfel că lusitanii au început să comită niște erori pe care în mod normal jucători de talia lui Ruesga și ceilalți nu prea le fac prea des.
Alouini a fost uitat pe bancă în ultimele 17 minute. Și era singurul care mai putea lua mingea pentru a face diferența
Problemele au apărut după pauză, plecate în primul rând de la o oarecare relaxare în tabăra trupei din Ștefan cel Mare. Dinamo a scăzut drastic ritmul cu care a intrat la pauză, iar Sporting a venit ca o „bombă” din spate și a restabilit egalitatea la 19-19 în minutul 43. Kamel Alouini a fost retras pe banca tehnică și „uitat” acolo până la final. În primă fază, impresia generală a fost că tunisianul a fost scos pentru câteva minute pentru a fi odihnit, dar antrenorul Constantin Ștefan nu l-a mai introdus deloc. Asta în condițiile în care Alouini era cam singurul care mai putea lua mingea pe cont propriu. În minutul 40, el a înscris pentru 18-16 în urma unei astfel de acțiuni, când Sporting venea din urmă, când Dinamo nu mai putea face diferența cu șutul de la distanță.
În locul tunisianului a fost introdus Ciprian Șandru, care nu a ieșit în evidență în jocul de atac al campioanei României. În minutul 54, când Sporting a preluat conducerea la 24-23, „secundul” Sebastian Bota l-a tras de mânecă pe Constantin Ștefan, arătând spre Alouini, că ar fi timpul să fie reintrodus în teren. Tunisianul ardea de nerăbdare la rândul lui să intre pe teren, însă tehnicianul a continuat să-l omită. În final, dincolo de acel 7 metri ratat de Nicușor Negru – greu de înțeles de ce extrema stânga a ales execuția boltă cu care a trimis mingea pe lângă poartă la scorul de 25-27 -, Dinamo a avut superioritate, dar nimeni nu a mai îndrăznit să se mai ducă spre poartă.
Amine Bannour a avut un procentaj horror
Dinamo a contat la meciul cu Sporting pe trei oameni în atac, Kamel Alouini, Andras Szasz și Răzvan Gavriloaia. Surprinzător de apatică a fost evoluția lui Amine Bannour. Este adevărat, tunisianul a fost foarte bine marcat, dar și așa procentajul lui a fost „horror” pentru un meci cu asemenea miză, 2 goiluri din 12 aruncări, adică 17%. Aportul interului dreapta în alte meciuri de acest gen a fost cu totul altul: 9 goluri cu Ademar Leon, 7 goluri cu Wisla Plock, toate din acțiune. Constantin Ștefan a încercat la un moment dat să-l înlocuiască cu Florin Acatrinei, dar acesta nu a reușit să aducă nimic pozitiv.
Apărarea nu a mai mișcat, Ruesga a dat recital
Sporting Lisabona a prins curaj în partea secundă, pe măsură ce a început să reducă din diferență, iar spaniolul Carlos Ruesga Pasarin a dat senzația la un moment dat că joacă de unul singur. Apărarea echipei Dinamo nu a reușit să-l mai blocheze, uneori a dat senzația că îl așteaptă prea mult să vină spre șase metri. Când a intrat în zona între 6 și 9 metri, centrul echipei portugheze a sclipit de fiecare dată și a marcat la foc continuu. Ruesca a dat 5 goluri într-un interval de 18 minute, adică jumătate din golurile echipei Sporting cu care a întors rezultatul.
Adunând și scăzând, lusitanii au făcut până la urmă diferența cu linia de 9 metri (Ruesga și Marzo Frankis au marcat 13 goluri, în timp ce Bannour și Komogorov au răspuns cu 5 goluri), dar și ca urmare a faptului că au avut o bancă mai lungă. Sporting a venit permanent cu energie de pe bancă și cu goluri ale noilor-intrați, pe când Dinamo a avut un singurul handbalist care a reușit să se remarce și să țină de fapt echipa în joc până spre final, pe Andras Szasz (6 goluri din 6 aruncări). Ori fără o bancă lungă, pentru o echipă masculină este foarte greu să pătrundă în Top 16. Dar asta mai ține și de buget, în cazul echipei Dinamo și de regulamentul FR de Handbal! Campioana României a încercat să-l aducă în această iarnă pe angolezul Hebo la linia de 9 metri, dar nu a putut din cauza criteriilor valorice.
Parcursul echipei Dinamo în acest sezon este istoric
Dinamo a fost eliminată din Liga Campionilor, dar rămâne totuși în istorie ca fiind echipa din România care a înregistrat cele mai multe victorii în această competiție într-un sezon, de când a fost reformată în 1993. Mai exact, clubul din Ștefan cel Mare a adunat șapte victorii. În sezonul 2009-2010, HCM Constanța s-a calificat în optimile de finală cu patru victorii și un rezultat de egalitate.
Cele două rezultate reprezintă practic și vârful atins de România în Liga Campionilor la handbal masculin în ultimii 25 ani. Și probabil că vor rămâne reperele pentru mulți ani de acum încolo, având în vedere noile reguli din Liga Națională pentru aducerea jucătorilor străini, impuse de Federația Română de Handbal. Fond de jucători români pentru cel mai înalt nivel nu există, iar cluburile nu-și permit să cumpere handbaliști care au evoluat în ultimii 2 ani la Mondiale sau Europene pentru Germania, Franța, Danemarca, Norvegia, Spania, Croația, Suedia ori să-i aducă de la Vardar Skopje, Veszprem, FC Barcelona, PSG, Montpellier, etc.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER